Epidemiologul Octavian Jurma critică estimările INSP privind valul patru al pandemiei, potrivit cărora s-a anunțat o medie 1.500 de spitalizări zilnice, iar în cel mai sumbru și pesimist scenariu ar fi urmat de maxim 4.000 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 zillnice, vârful valului patru al pandemiei fiind anunțat la finalul lunii septembrie. Cercetătorul Octavian Jurma critică modul în care INSP a evaluat situația sanitară din România și a comunicat-o.
Mai mult decât atât, INSP estima vârful valului 4 în luna septembrie și anunța că vor fi necesare maxim 225 de paturi de ATI pentru COVID-19, în perioada 15 – 30 octombrie. Totodată, pentru aceeași perioadă, INSP estima că vor exista undeva la maxim 900 de cazuri de COVID-19 zilnice.
Epidemiologul numește comunicarea făcută de INSP „fie o incompetență, fie o nevoie de a se continua măsurile de relaxare. Cercetătorul spune că a arătat pe pagina sa de socializate că „pandemia devine atât de predictibilă încât poate fi folosită ca unealtă de predare a matematicii în clasele de școală generală”.
„Cum să spui că vom avea ”cel mult 900 de cazuri pe zi”?! De astea spun: fie incompetență, fie încercau să justifice prin date nevoia de a se continua măsurile de relaxare (…) În primul rând, declarația este o declarație de incompetență completă, spun asta cu toată răspunderea.
Eu am demonstrat (și fac asta pe pagina mea) că pandemia, odată ce intră în zona de creștere exponențială, devine atât de predictibilă încât poate fi folosită ca unealtă de predare a matematicii în clasele de școală generală, pentru că aici nu discutăm de formule complexe”, a precizat Jurma pentru Spotmedia.ro.
Octavian Jurma a criticat declarația Adrianei Pistol, potrivit căreia nu se putea „anticipa exact evoluția cu foarte mult timp înainte, iar precizia acestor estimări ține de foarte mulți factori, o parte dintre ei neputând fi controlați de către cei care fac aceste calcule”. În ceea ce privește modalitatea de calcul, ea a ținut să precizeze că este „ca și cum i-ați cere unui meteorolog să explice cum realizează estimările pentru 2 săptămâni”.
Însă, epidemiologul Jurma spune că se pot face predicții pe termen mai lung.
„Bineînțeles că se pot face predicții pe termen mai lung. Sunt 400-450 de oameni în INSP (…), însă competența lor este puternic inhibată de factorul politic. (…) Cel mai importat lucru care reiese de aici este că fie oamenii ăștia sunt incompetenți (și nu cred că toți sunt incompetenți), fie sunt de rea-credință. Nu există altă opțiune.
Când publici niște date atât de eronate ca și prognoză, e una din două: sau ești incompetent, sau ești de rea-credință – știi că ce spui tu este ridicol și faci totul pentru că ai primit un ordin de undeva sau vrei tu să manipulezi, poate, așteptările clasei politice”, a mai explicat medicul.
Adriana Pistol este membru în Grupul Tehnico – Științific și directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP. Ea a vorbit pentru Hotnews.ro despre modul în care se realizează calculele și despre erorile realizate de către INSP în ceea ce privește evoluția pandemiei.
„Noi dăm acolo câteva scenarii posibile, de la cel mai optimist până la cel mai pesimist. Sunt calcule care se fac ținând cont de ceea ce s-a petrecut, dacă urmează aceeași tendință sau nu, iar totul este dependent de anumite intervenții – ca să rămâi la scenariul optimist e nevoie de anumite măsuri, ca să nu ajungi la cel mai pesimist este nevoie de anumite măsuri. Calculele din spate sunt greu de explicat”.
Fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, declara săptămâna trecută pentru HotNews.ro că specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică au ratat estimările pentru valul 4 și au subestimat dezastrul care urma.
„Estimările Institutului de Sănătate Publică, cele mai pesimiste, erau de maximum 4.000 de internări în valul 4 – totalul internărilor, nu doar Terapie Intensivă. Iar ei au actualizat la finalul lunii iulie – începutul lunii august estimarea mai optimistă din luna iunie – începutul lunii iulie, când dădeau maximum 1.500 de spitalizări în valul 4. Nu știu ce modele matematice au folosit, dar se pare că și cea cu 4.000 a fost prea optimistă. Ei dădeau 4 scenarii, iar cea cu 4.000 era scenariul cel mai pesimist.”
În realitate, se pare că au urmat zile și mai negre, iar recordul de cazuri de infectare a depășit nu 4.000, cum se aștepta INSP, ci chiar 18.000 de cazuri de infectare zilnice.
Adrian Streinu-Cercel: „Pandemia nu se termină cu valul 4, urmează alte cel puțin două valuri”